A te completa

Ce anume ne completeaza? Fiinta iubita? Mama? Cel mai bun prieten biped ori… patruped? O floare? O zi cu soare? Ori toate la un loc?

Desigur ne completeaza o multime de lucruri si curios este ca de cele mai multe ori lucrurile de care avem cea mai mare nevoie sunt pe de o parte cel mai aproape si pe de alta… cel mai greu de recunoscut!

Se spune ca un bebelus pus in apa nu se va ineca. Se spune ca mersul pe bicicleta nu se uita niciodata dupa ce a fost invatat. Se spun atat de multe lucruri ce dovedesc adaptabilitatea noastra inascuta ori reflexe capatate in timp si prezente apoi o viata intreaga.

Cum se poate oare sa nu ne ajute nimic din toate acestea atunci cand vine vorba de ceea ce ne trebuie cu adevarat?! Necesarul se cautat atat de des in rochii, in rujuri, in masini, in tutun, in ochi inselatori si in cuvinte si mai inselatoare…

Acceptam un car de compromisuri, convinsi fiind ca trebuie cu orice pret sa avem si sa pastram ceva ori pe cineva.

A te completa ar trebui sa fie mai simplu. Ar trebui sa fie natural. Cautam in zadar completarea suprema, vesnica. Nu exista pe lume decat jumatati de masura, sferturi sau optimi! Se aduna insa, uneori, in clipe scurte cat bataile de inima a unui pasari colibri! Se aduna in clipa dintre clipe. Si se aduna des! Atunci… eternitatea devine tangibila, iar noi devenim completi.

Iulia-Florentina Paciurea

 

Please follow and like us:
0