Biserica… Barfa… Tot cu “B” incep.

Mergem la Biserica sau mergem sa barfim printre icoane, printre Mana Maicii Domnului si Crini ai Pacii? Biserica… barfa… tot cu “b” incep cele doua cuvinte ce deseori par sa aiba foarte multe lucruri in comun. Vorbim despre aproapele nostru fara ca acesta sa fie de fata, cu malitie, condescendenti si plini de patos.

Poate ca tot acest comportament nu ne apropie de Sfinti si nu ii face pe acestia sa ne asculte ruga, dar cu singuranta pentru unii oameni, depunerea acatistelor in cutiuta din lemn sfintit devine mult mai interesanta atunci cand este insotita si de cateva cuvinte din partea gresita a sinelor…

O musculita de ar insoti micile grupulete ce vin si pleaca de la Sfintele Lacase, ar deveni cu usurinta ziarista de can-can si ar putea tipari duminica de duminica nu doar o volanta, ci un ziar intreg, cu cap si coada, pana si cu horoscop si rubrica sportiva!

Subiectele sunt multe: despre femei cu fuste prea inflorate, despre margele de plastic purtate la batranete, despre medicul de familie, despre cata sare pune vecina in mancare si despre cat de copilite sunt rosiile din gradina de peste drum.

“La oras”, lumea “civilizata” nu barfeste brobodul de iarna trecuta caci nici nu se mai stie ce este acela brobod… Nici painea cam arsa, facuta la foc de paie si coceni. La oras nu se trezeste lumea la ora 04:00 ca sa merga la Biserica, nici nu aprinde lumanari la fiecare pod si nici nu lasa apa afara, intr-o cana, pentru sufletele insetate. Aici lumea barfeste frizura bichonului, salariul, pensia, prajiturile, punga dusa la ghena, diriginta copiilor si noua manechiura semi-permanenta.

Nu conteaza daca sunt 40 de grade la umbra ori -20 si daca ai o varsta respectabila. Mergi la Biserica duminica, la sat ori la oras, cu prieteni si vecini. Micul cor, cersetorii de la poarta, barba preotului si craitele din curtea Bisericii, pomana, bomboanele de pe coliva – toate sunt numai bune de analizat. Toate, mai putin sufletul aflat la purtator!

Cei tineri nu sunt feriti de capcanele necuratului si nici iertati de vorbele altor enoriasi… Fustele scurte, sandalele cu toc, geanta prea mare si telefonul auriu sunt bune de aratat cu degetul. Greutatea este numai buna de criticat, oricare ar fi ea! La fel vopseaua de par ori lipsa ei, bratarile ori blugii rupti, “la moda”.

Nu ma mira de ce, din ce in ce mai multi oameni prefera sa mearga la Biserica in afara slujbelor. Te poti oare gandi la ceea ce conteaza cu adevarat, te poti ruga si reculege intr-o lume in care daca te duci la moaste esti o naiva patimasa si daca nu te duci esti ori pacatoasa, ori ignoranta?!

Iulia-Florentina Paciurea

 

Please follow and like us:
0